luni, 27 mai 2013

SEMNALARE - SILISTRA 1913

            Emisiunea Silistra 1913, valoarea de 3 bani .


                                                                           
Detaliu, cifra 9

La marca din stanga, ( vezi detaliu ) apare imprimata cifra 9, pozitionata in partea stanga a anului 1913 .
Deasupra lui 9, se mai distinge ( mai greu ) si cifra 1 .
Cine mai are sa anunte . 
Poate o catalogam .

sâmbătă, 25 mai 2013

SEMNALARE " Cei trei N "


Emisiunea " Cosmonautica I " din 1966, 4 valori .
     La valoarea de 10 bani exista o semnalare facuta pe www.romaniastamps.com referitoare la literele N si V din VENUS . 
     Imaginea prezentata este cam neclara . 
     Se face mentiunea : V & N in VENUS cut at top
                                      short right leg of N in VENUS

     Pentru a nu ramane singure (N si V), cu acest defect, iata ca le-am gasit si perechea .
     O marca la care de aceasta data, piciorul din stanga al literei N din VENUS este scurt .
      Acelasi lucru valabil si pentru litera V .
    
 
VENUS, cele trei tipuri
       M-as bucura sa stiu ca sunt mai multe astfel de exemplare .
       Daca mai apar si alte particularitati, cu siguranta ca nu le-am vazut . Poate voi .
               Succes !

P.S. Cele prezentate sunt o completare la prima semnalare facuta si aparuta in lucrarea :       "333 de erori + 33 de curiozitati filatelice romanesti  1938-1993" scrisa de prof. Sergiu Gabureac ( Piatra-Neamt, 1994 )

vineri, 24 mai 2013

SEMNALARE " CONSTITUTIA 1948 "




Emisiunea CONSTITUTIA din 1948 ( 3 valori ), valoarea de 12 LEI cu supratipar rosu 50 Bani, aplicat in urma reformei banesti din ianuarie 1952 . Pana aici totul normal si cunoscut .
La una din marcile prezentate apare insa o particularitate .
 Si anume, marca din mijloc are o linie verticala sub litera C din CONSTITUTIA .( usor de vazut si cu ochiul liber )
Daca a mai fost semnalata, confirm ca exista si acest exemplar . Daca nu, o semnalez acum cu titlu de noutate . Eu nu am gasit publicata aceasta particularitate . 
Daca exista si nu o stiu, inseamna ca nu am studiat destul .
Ceva diferente se vad si la supratipar, dar nu am suficiente exemplare pentru a ma pronunta .




CONSTITUTIA, supratipar rosu 50 bani



Ca de obicei, astept comentarii si observatii la cele prezentate .

duminică, 19 mai 2013

FISCALE

Nu stiu despre fiscale, dar am gasit ceva si propun spre lamurire.
Partea de jos a colii (in stanga) si de sus (in dreapta, jos) prezinta inscriptia FT pe margine .  
Exista si coala fara inscriptie FT, pe margine de coala (dreapta sus) .
 Toate marcile au valoarea de 20 lei .
                         
Cum si cand au aparut cele doua tipuri ?
                                                            
                                      Daca stiti, scrieti, daca nu, insemna ca nu puteti inca sa va spuneti un punct de vedere .

                          Si imagini cu filigranul :
Sus cu inscriptie FT si jos, fara

  

Cu FT, detalii stanga si dreapta .


Fara inscriptie FT

 P. S.
 Si un raspuns autorizat ( la cateva minute de la postare ) :

Ionescu Cornelius Au circulat între 1990-1996
 
Ionescu Cornelius Cele cu FT sunt ulterioare celor fără FT. Există însă, chiar dacă nu le am eu, timbre cu FT dar fără RSR. Preţul nu prea văd la ce ar folosi. Cel de catalog Cojocar este de 2 euro, respectiv 1,50 euro. Nimeni nu ar da atâta. Cam 1 leu bucata. Tirajul la astfel de fiscale este de ordinul milioanelor, se trag când mai este nevoie, fără a se comunica tirajul tranşelor.

Ionescu Cornelius Catalogul Mihai Cojocar 2011, p.191-192


 

sâmbătă, 18 mai 2013

INAINTE, SPRE TRECUT


"Lemn" şi "apă" sunt două cuvinte care definesc cel mai bine Maramureşul. Istoria, tradiţia şi viaţa maramureşenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor şi al porţilor, iar numeroase ape curgătoare sunt întinse pe toată zona, ca o pânză de păianjen, formând văi cunoscute: Mara, Iza, Vişeu şi Vaser.
Printre acestea, un interes special pentru turişti îl reprezintă valea Vaser, care traversează munţii Maramureşului în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peisaje din românia. Râul Vaser are cam 60 de kilometri lungime, formând o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poiene minunate şi izvoare de apă minerală.
 Punctul de acces spre valea Vaser este oraşul Vişeu de Sus, care este şi punctul de pornire pentru Mocăniţa, un tren cu aburi, îngust, al cărui singur scop este de a merge spre vale. Calea ferată merge de-a lungul râului Vaser River şi este una dintre ultimele şine de căi ferate pentru locomotivele cu aburi, care încă mai este activă, din Europa, fiind şi singura din România care încă mai este folosită pentru a coborî buştenii de pe munţi.
Când călătoriţi cu Mocăniţa urcând valea, ar trebui să se reţină că aceasta este ca o călătorie în timp: după plecarea din staţia Vişeu, telefonul nu mai are semnal, iar orice contact cu timpurile contemporane este pierdut; trenul este tras de o locomotivă veche, cu aburi, şi de aceea se cere atenţie sporită la scânteile sau funinginea care ar putea păta sau arde hainele; de-a lungul drumului, nu există magazine, iar proviziile de mâncare, apă şi alte consumabile trebuie făcute dinainte de plecare.
“Neprevăzutul” este un cuvânt cheie în munţi şi vă sfătuim să nu plănuiţi nimic pentru după-amiază, având în vedere că nu există o oră sigură a întoarcerii: ceva se poate strica (pentru că trebuie să avem în vedere vechimea liniilor, de mai mult de 70 de ani, şi a locomotivei, care poate fi şi mai bătrână) sau pot fi copaci sau pietre pe linie. Având în vedere că vremea în munţii este foarte instabilă, pantofi potriviţi, haine călduroase şi o haină rezistentă la apă sunt necesare. Valea Vaser este în zona de frontieră şi este bine să aduceţi şi o carte de identitate sau un paşaport. 

În acest tren, oricine trebuie să uite destinaţia, timpul care se presupune că trece până la sfârşitul liniei, orarul şi alte griji cotidiene din viaţa noastră modernă şi nebună.
             Eu am fost . Voi ? 
                         
iata si tichetul

                                Incercati, cat mai ( rezista ) exista !

FARMACIA VOREL, PIATRA-NEAMT


Familia Vorel este originarã din Bohemia si s-a stabilit la începutul secolului al XIX-lea pe meleagurile moldovene. De numele lor se leagã primele încercãri de valorificare a plantelor medicinale, soldate cu înfiintarea Laboratorului Vorel.
Primul Vorel despre care existã date este Anton Vorel, care se pare cã era medic militar. El a avut 2 fii, farmacisti, Carol si Anton.
Anton Vorel-fiul, s-a nãscut în 1792 la Jahnice, lângã Praga, S-a stabilit în târgul Pietrii (Piatra-Neamt) în 1831, unde a cumpãrat o spiterie, care se va numi Spiteria Vorel. A murit la 8 martie 1860, în Hãlãucesti (jud.Bacãu).
Activitatea Spiteriei Vorel era binecunoscutã în Târgul Pietrii în acea perioadã grea, bântuitã de frecvente epidemii de holerã. Dupã un nimicitor incendiu care a ars urbea în 1847, afectatã fiind si spiteria familiei Vorel, în 1848 urmeazã o nouã epidemie de holerã. La acea orã în Piatra activau 3 medici- I.Caramelli, I.Sandelca si I.Ghering. Bolnavii erau îngrijiti si în mãnãstirile din jur, cu mijloacele empirice existente la acea orã. Cu aceastã ocazie sunt mentionati si “frecãtorii comunali”. Existau însã si încercãri de popularizare a cunostintelor medicale prin publicatii: «Povãtuiri pentru sãtenii Moldovei la tâmplare de holerã». tipãritã la Iasi în 1848.
Legat de holerã trebuie mentionate cele trei preparate de uz uman sau veterinar, realizate în acea perioadã de Vorel. Cam asa suna o astfel de retetã: «Luând în privire daunile si sãrãciile ce pricinuiesc locuitorilor si altor fete proprietare de vite cornute, la timpul primãverii si mai ales spre toamnã, carele câte din mâncarea teilor odrãslite... sau mustar sãlbatec, trifoi si alte de asemenea, si mai vârtos pe timpul de ploi, pier, apoi sã se întrebuinteze grabnic urmãtorul leac, ce întotdeauna va folosi: la o vitã mare, bou sau vacã, lovind-o aceastã boalã, grabnic sã i se deie douã linguri de masã praf de var nestins, amestecându-se cu apã, turnându-se pe gât, însã pânã a nu se stinge varul, purtând-o cu rãpãgiune, pânã când se vor porni vânturile din dosul ei».
La 25 ianuarie 1851 s-a nãscut Lascãr Vorel, fiul lui Anton Vorel. Nasi i-au fost Lascãr Catargi, Elena Rosetti, Constantin Ghica, Clementina Eidermann, Alexandru Macarovici, cumnatul lui Anton Vorel si Sofia Davidowitz. Tatãl sãu murind pe când Lascãr avea doar nouã ani, acesta a fost crescut de unchiul sãu Carol, farmacist în Fãlticeni. A absolvit scoala de farmacie din Viena (la 29 iulie 1874). A fost ucenic la Lvov, împreunã cu vãrul sãu, tot Anton Vorel.
Lascãr a preluat farmacia din Piatra în 1878 si a continuat traditia tatãlui sãu Anton. În 1883 devine furnizor al curtii regale si obtine o diplomã pentru “industrie farmaceuticã în România”. Farmacia Vorel se mutã în localul sãu cunoscut si azi, tot în Piatra-Neamt. A murit la 51 de ani, farmacia fiind condusã în continuare de sotia sa, Julieta Vorel. Lascãr Vorel a fost cunoscut si ca un intelectual de vazã al orasului. A activat în cadrul Societãtii stiintifice si literare “Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamt, unde a conferentiat despre “Omul si umanitatea” si despre “Aerul atmosferic si rolul sãu chimic asupra organismului nostru”. Este autorul unei compozitii muzicale intitulate “Olimpia”. Fiul acestora, Constantin Vorel, s-a nãscut în 1883 la Piatra-Neamt, unde a urmat scoala si liceul. A fost licentiat în farmacie în 1906, iar în 1909 preia conducerea farmaciei. “Laboratorul Vorel” se pare cã s-a înfiintat anterior anului 1910, când exista un mic laborator de analize biologice. Inventarul din 1915 dovedeste deja existenta unui numãr mare de aparate si utilaje farmaceutice, cât si a unui numãr apreciabil de “preparate Vorel”: Ceaiul Carpatilor, Bomboane pectorale (preparate de Lascãr Vorel în 1883), Siropul Carpatilor, Reumasol, Nervodent, Balsam tolu (preparat cu actiune expectorantã si calmantã), Crema Adelina, Cascara Vorel, Vin Vorel, Antinevralgic Vorel, Nevrostenin, Urotisone, Nasolin, Pinozon, Excipient sirupos (utilizat ca stimulent nervos si în obosealã), etc. În 1916 clãdirea avea parter si 2 etaje, 54 de angajati (4 licentiati în farmacie, 31 de functionari si 19 lucrãtori). Laboratorul era condus de Constantin Vorel, iar farmacia de V.Zachman. În 1926 s-a construit un nou etaj, peste clãdirea veche. În 1927 firma purta denumirea de «Farmacia Vorel - Laborator chimico-farmaceutic».
În 1937 C.Vorel ridicã o aripã modernã cu 3 etaje, alipitã de vechea constructie. Sunt instalate un cabinet medical si un laborator de analize chimice si biologice. Numãrul specialistilor s-a ridicat 60. Erau angajati 107 lucrãtori.
Constantin Vorel a pus un accent deosebit si pe latura de popularizare a cunostintelor medico-farmaceutice, împletite cu reclama pentru produsele sale. Încã din 1915 a început sã publice sute de brosuri “Cartea sãnãtãtii”, reclame pentru “Reumasol”, pentru “Crema Adelina”, “Arta de a fi frumoasã”. Scrise într-un limbaj usor de înteles pentru publicul larg, oferea informatii despre “Cum putem scãpa de anemie (lipsã de sânge)”, “Cura de îngrãsare si de slãbire”, “Tãmãduirea cu ajutorul plantelor de leac”, etc.
Constantin Vorel a întretinut legãturi comerciale si stiintifice cu numeroase firme din tarã si strãinãtate. Incã din 1915 avea legãturi cu firma Bayer. Intre 1937 si 1943, numãrul firmelor cu care colabora se ridica la 40. A fost presedinte al Colegiului Farmaceutic Neamt. A murit în 1964.
Dupã nationalizare, laboratorul a devenit Fabrica de Medicamente nr.17 Piatra Neamt, care comasatã apoi cu Laboratorul “Racovitã” din Iasi a constituit nucleul Fabricii de Antibiotice din Iasi .





CULTURA POPULARA ROMANEASCA episodul VI


                                                     DATINI SI OBICEIURI

 Poporul român a păstrat din moşi strămoşi o mulţime de datini şi obiceiuri, bazate pe fenomenele naturii, pe care le-a pus în legătură cu Naşterea Domnului, împrumutându-le sens şi caracter creştin, ca de exemplu: colinde sorcova, pluguşorul, pomul de crăciun etc.; la care se adaugă altele de concepţie şi origine pur creştină ca: Vicleinul, Irozii, Steaua şi altele. Aceste datini fac din sărbătoarea Crăciunului una din cele mai mari sărbători creştine, mai scumpe şi mai populare ale Ortodoxiei româneşti.







                                     












                             Mastile populare

 In traditia romaneasca, rolul mastilor era definitoriu si extrem de important, insa acesta s-a pierdut in negura vremurilor. Doar batranii isi mai amintesc traditiile. De exemplu, la cumpana dintre ani, mastile trebuiau sa fie cat mai urite ca sa alunge duhurile rele. Capra semnifica moartea anului vechi si venirea anului nou care trebuie intampinat cu bucurie.
Confectionarea mastilor nu a fost niciodata floare la ureche. Intai se usca scheletul si pe el incepeau sa se adauge nasul si alte zorzoane, clopoteii alungau duhurile rele, mustata, dintii erau facuti din fasole sau din pene de gasca, de curca sau de gaina.
Pentru confectionarea mastilor se folosesc game largi de materiale: blanuri (de oaie, capra, nutrie), lemn, tabla, arama, margele si uneori chiar si boabe de fasole. Se mai adaugau coarne de vita sau de berbec, ca sa sperie duhurile rele.
Un centru renumit pentru confectionarea mastilor este in Vrancea.
Mastile in traditia populara romaneasca sunt strans legate de sarbatorile de iarna in special. In cadrul obiceiurilor de iarna, masca ocupa un rol primordial. Vatra satului este scena pe care se desfasoara jocurile populare cu masti, spectatori fiind membrii colectivitatii. Moldova este zona pastratoare a jocurilor cu masti.








                                     



             actualizare 08.09.'13
Mască din jud. Neamț

Mască de moș din Moldova

Mască din jud. Iași

 ( va urma - episodul VII - Elemente de cultura populara oglindite in pictura )

sâmbătă, 11 mai 2013

VECHITURI


                     Am selectat pentru voi .





Unele sunt interesante .
 Marca finlandeza are ceva particularitati de desen . Trebuie comparata cu alte exemplare . 
Din pacate este singurul exemplar pe care il am .
Marca a doua din primul rand, este varianta cu 16 "perle" in colt .
Nu stiu despre supratiparul  marcii chineze .            
Ma refer la nominal ( 8000 ) . 
Cine cunoaste, il rog sa imi comunice .

Actualizare pe 21.05.2013
Am mai cautat si am reusit sa identific supratiparul marcii chineze .
   Iata si imaginea gasita pe site
 overprintedstamps.wordpress.com/.../asia/china/

Chinese post for North provinces - 1948
                                      Supratipar 8000 $ pe 50 centi .


Catalog Scott  2009

scott 2009.... poza este la fel dar valoarea 8000/ 50 este ceva mai jos la urmatorul tip de supratipar ""56 A2 $8000 on 50c red org .25 .85 ""

CULTURA POPULARA ROMANEASCA episodul V

                 Tesaturi, ornamentica populara, crestaturi in lemn

In Moldova, se lucreaza diferite tipuri de covoare - netede (tip chilim) si in noduri (tip oriental). Covorul de tip oriental, numit si "cerga" se deosebeste de covorul traditional oriental prin densitatea mult mai mica a nodurilor si lungimea mult mai mare a firelor. Cergile romanesti sunt variate de la o zona la alta. In ce priveste decorul, in Moldova, cergile au margini mai pronuntate cu modele constand din crengute ce se repeta in randuri pentru a crea un arbore al vietii. In N-E Moldovei, covoarele sunt numite si "scoarte", decorul lor fiind bazat in special pe motive simbolice stilizate, avand o cromatica variata.
In Oltenia, cergile se disting prin modele care simbolizeaza natura, flori, pasari si deseori, siluete feminine in costume traditionale populare.
 Un alt stil diferit este cel din Maramures. Folosindu-se culori naturale, se realizeaza un decor de carouri care alterneaza, fiecare din aceste carouri continand o figura ce reprezinta o scena din natura sau din viata cotidiana. Deseori, marginea acestor cergi, reprezinta stelele din cer sau un dans traditional satesc.
Centre renumite pentru tesaturi artistice traditionale sunt in Moldova, la Ciocanesti (covoare), Carlibaba (tesaturi de interior) din Bucovina, in zona Transilvaniei la Sancraieni (Harghita), la Bargau (covoare) si la Bistrita-Bargaului (tesaturi si cusaturi cu o cromatica variata) din zona Bistrita-Nasaud, iar in Muntenia, in zona Argesului la Leresti si Topoloveni (centre de tesaturi si cusaturi).

  


 


                  Interioare
                                             Dragus, Brasov
                                   Humulesti, Neamt
                                               



 Crestăturile în lemn, prin motivele și compozițiile decorative, au încifrat mituri și credințe primitive despre viață și moarte, despre univers, despre lumea și societatea în care oamenii trăiau. Mai mult decât o funcție decorativă sau artizanală (cum unii o percep), transcede o funcție simbolică a acestor crestături.
 Zimții, spirala, cercul, rombul, arcul de cerc, motivul solar, roza vânturilor (motive decorative de mare vechime), dinții de lup, șarpele, floarea – prin alăturarea și crestarea lor, sunt un simbol al modului în care meșterii populari, românii de-a lungul timpului, au înțeles lumea, viața, moartea. Poate descoperirea acestor meșteșuguri, conservarea și promovarea lor e un început bun în descoperirea identității noastre.

                                                                    MOLDOVA





                                                         



     MUNTENIA ; OLTENIA
                                           


                                                                      TRANSILVANIA 

                                                       


 




Pe verso, o mentiune pentru stampila

De remarcat la ilustratele maxime si nu numai, concordanta dintre stampila, marca si suport ( ilustrata ) .

(va urma - episodul VI - Datini si obiceiuri )

vineri, 10 mai 2013

FOSILIZAM



Am strans si asa ceva . 
Din Norvegia si Grecia .
 Unele, recunosc erau vii la " recoltare " ( steaua de mare ), restul gasite pe plaje .
Pentru stelute, sper sa nu fiu admonestat . 
Au fost primele si ultimele pe care le-am colectat .

                 Sa vedem despre ce vorbim, nu ?

Arici de mare ( Thassos- Grecia )
                           
Os de Sepie - ventral


Os de Sepie - dorsal ( Thassos )

                 Urmele pe ventral, probabil, atacul unui rapitor .
  
Scoica lamelara ( Thassos )

Stea de mare ( M. Egee, Thassos )

Cochilii ( M. Ionica, Parga, Grecia )


                              Scoica, midie ( Thassos ) sus

             Scoica, midie ( M. Nordului, Oslo ) jos

                                   Si pe interior

























Cleste, crab ( Thassos )

              Deocamdata, atat . Daca v-a placut, va mai astept .
                        Daca nu, eu sunt tot aici . 
                  Poate indreptam ce e gresit .