sâmbătă, 11 mai 2013

CULTURA POPULARA ROMANEASCA episodul V

                 Tesaturi, ornamentica populara, crestaturi in lemn

In Moldova, se lucreaza diferite tipuri de covoare - netede (tip chilim) si in noduri (tip oriental). Covorul de tip oriental, numit si "cerga" se deosebeste de covorul traditional oriental prin densitatea mult mai mica a nodurilor si lungimea mult mai mare a firelor. Cergile romanesti sunt variate de la o zona la alta. In ce priveste decorul, in Moldova, cergile au margini mai pronuntate cu modele constand din crengute ce se repeta in randuri pentru a crea un arbore al vietii. In N-E Moldovei, covoarele sunt numite si "scoarte", decorul lor fiind bazat in special pe motive simbolice stilizate, avand o cromatica variata.
In Oltenia, cergile se disting prin modele care simbolizeaza natura, flori, pasari si deseori, siluete feminine in costume traditionale populare.
 Un alt stil diferit este cel din Maramures. Folosindu-se culori naturale, se realizeaza un decor de carouri care alterneaza, fiecare din aceste carouri continand o figura ce reprezinta o scena din natura sau din viata cotidiana. Deseori, marginea acestor cergi, reprezinta stelele din cer sau un dans traditional satesc.
Centre renumite pentru tesaturi artistice traditionale sunt in Moldova, la Ciocanesti (covoare), Carlibaba (tesaturi de interior) din Bucovina, in zona Transilvaniei la Sancraieni (Harghita), la Bargau (covoare) si la Bistrita-Bargaului (tesaturi si cusaturi cu o cromatica variata) din zona Bistrita-Nasaud, iar in Muntenia, in zona Argesului la Leresti si Topoloveni (centre de tesaturi si cusaturi).

  


 


                  Interioare
                                             Dragus, Brasov
                                   Humulesti, Neamt
                                               



 Crestăturile în lemn, prin motivele și compozițiile decorative, au încifrat mituri și credințe primitive despre viață și moarte, despre univers, despre lumea și societatea în care oamenii trăiau. Mai mult decât o funcție decorativă sau artizanală (cum unii o percep), transcede o funcție simbolică a acestor crestături.
 Zimții, spirala, cercul, rombul, arcul de cerc, motivul solar, roza vânturilor (motive decorative de mare vechime), dinții de lup, șarpele, floarea – prin alăturarea și crestarea lor, sunt un simbol al modului în care meșterii populari, românii de-a lungul timpului, au înțeles lumea, viața, moartea. Poate descoperirea acestor meșteșuguri, conservarea și promovarea lor e un început bun în descoperirea identității noastre.

                                                                    MOLDOVA





                                                         



     MUNTENIA ; OLTENIA
                                           


                                                                      TRANSILVANIA 

                                                       


 




Pe verso, o mentiune pentru stampila

De remarcat la ilustratele maxime si nu numai, concordanta dintre stampila, marca si suport ( ilustrata ) .

(va urma - episodul VI - Datini si obiceiuri )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu