Was once upon a time

                                         Doar atât .      

                                                    

VERSO

FEEDBACK

           Vreau să cunosc părerea voastră despre acest blog .
           Ce e bine și ce nu, cum poate fi îmbunătățit, pe ce ar trebui insistat, etc. 
           Orice propunere este binevenită .
           Vă mulțumesc anticipat pentru sprijin .

HĂRȚI - 3 -

               Continuăm la ce a fost ieri .

    Vreau să știu dacă vă interesează și vă sunt de folos . 
 Voi continua, funcție de preferințele exprimate .


P.S. Imaginea în original este aproximativ A3 . Am făcut un compromis, prin suprapunerea peste alt text, pentru o vizualizare mai bună . Sper că nu deranjează ca aspect .

HĂRȚI - 2 -

                 Continuare .........

       Material didactic, din belșug .

                    Va urma ?

                                 Sigur, dar mâine .

HĂRȚI

                 Pentru cei interesați, câteva hărți din Atlasul geografic, istoric, economic și statistic, ediția VIII - 1935(reprodus în atelierele Institutului Cartografic "Unirea" Brașov)

           Va urma .......

TUNURI

 Pentru cei interesați, țevi de tun, unele cu stema Imperiului Țarist .
 Localizarea acestora, conform descrierii .
 În zona Parga ; Corfu, au venit peste greci, venețienii, rușii și turcii .

Le-am găsit (tunuri venețiene).

Călare pe problemă

Castelul Venețian - Parga - Grecia

Castelul Ali Pasha - Anthousa - Parga

Castelul Venețian - Kerkyra - Corfu - Grecia

            Important e că s-au păstrat, protejat și pot fi văzute, chiar dacă pentru Grecia au însemnat sute de ani de asuprire .
           De reținut : în castelele din Parga și Anthousa, intrarea este liberă !

STATISTICI

Plecând de la o postare pe FB, am apelat la aceeași sursă ( Atlas Geografic, Istoric, Economic și Statistic - ediția IX  ) și în completarea hărților apărute pe FB, iată și cîteva pagini despre România din anii '30 .
 Dacă vă interesează ceva anume, aștept solicitare și dacă este în atlas, voi publica .

                   Poziția României față de economia mondială ( anii '30 ) la unele produse .

Detaliu

Detaliu

                         Unde mai suntem azi ?

10000 !!!!!!!!!

                     10000  de vizualizări de când am pornit la drum pe 1 iulie 2012 . 
            1200 de vizitatori unici, înregistrați în 32 de țări și contorizați, din 21 noiembrie 2012 .
           Zilele trecute am depășit și pragul de 100 articole publicate .  
                 Pentru toate astea :

                                           Vă mulțumesc !                   
                                                   10000
       10000   
                                         Thank you !                                                                                                         Danke !

           Merci !                                אַ דאַנק !   
                                                                                                                                   σας ευχαριστώ !                               10000      
                                ¡gracias           matur nuwun ! 
  
شكرا
                                10000                 Tack !
   Grazie !                                                                             10000                                
                                                              buíochas a ghabháil leat !
             спасибо !                                                                             
                                     धन्यवाद !
 10000                                                             Köszönöm !

       

O enigmă Polovragi ?

Plecând de la un articol apărut pe romaniamegalitica.blogspot.ro, pe care vă invit să îl citiți, și anume :

Razbunarea locurilor sacre este cumplita! Pestera Polovragi cu enigmele sale, recent marcata de un eveniment tragic, a înfierbântat creierii multora! "Gaura de securitate" creată, permite tuturor sa vada ce numai INITIATII "cauta"! Ehee... asa mai afla si stupid people, cate ceva... 

am căutat în arhiva cu pozele făcute acum un an în zonă . 

Imaginea postată pe blogul citat, m-a impresionat și pe mine și cred că și pe alții, atunci când ești acolo, drept pentru care am pozat la vremea respectivă .

Ce te atrage să pozezi așa ceva ?  Nu știu .

Parcă ești invitat și 'auzi' : pozează !

Nu comentez interpretarea imaginii . Las la latitudinea voastră speculațiile de orice fel . Eu doar semnalez ! 

 

Poza de pe blogul citat

          

    Pozele făcute de mine ( unghiul diferă ) în septembrie 2012

Și la final, o poză din interiorul peșterii, unde cei ce cunosc fenomenul, pot vedea enigmaticile 'orbs' .

 

 

  Este singura poză făcută în peșteră, unde apare așa ceva .

P.S.

       1. recomand citirea blogului menționat pentru înțelegerea corectă a celor semnalate .

       2. nu comentez nici pro și nici contra, dar ceva, tot e !!!!

       3. dacă mai sunt astfel de poze din zonă, e bine de publicat .

PRIMUL AN

            A trecut deja un an, de cand am intrat in blogosfera . 
Parca a fost ieri . Am avut si lucruri reusite dar si esecuri . Pe total insa, cred ca am trecut cu bine .
                 Ma bucur, pentru cele  aproape 7.400 de 'vizite' facute de cei interesati de articolele postate .
            Eu zic ca e bine, o medie de ~20 vizite/zi . Poate daca aveam mai mult timp, dar e bine si asa .
            Ma bucur, ca au fost alaturi de mine persoane importante ale filateliei romanesti, carora le multumesc inca odata si pe aceasta cale .  
                 Le multumesc si celor care m-au ajutat cu sfaturi si comentarii . 
       Sa vedem ce va fi in anul doi . Poate mai greu, poate nu .          Pretentiile au crescut, cel putin in ceea ce ma priveste . Sanatosi sa fim si le rezolvam pe toate . 
                     Va astept sa-mi fiti alaturi in continuare .

                 
                                 Doamne-ajuta !

INAINTE, SPRE TRECUT

"Lemn" şi "apă" sunt două cuvinte care definesc cel mai bine Maramureşul. Istoria, tradiţia şi viaţa maramureşenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor şi al porţilor, iar numeroase ape curgătoare sunt întinse pe toată zona, ca o pânză de păianjen, formând văi cunoscute: Mara, Iza, Vişeu şi Vaser.
Printre acestea, un interes special pentru turişti îl reprezintă valea Vaser, care traversează munţii Maramureşului în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peisaje din românia. Râul Vaser are cam 60 de kilometri lungime, formând o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poiene minunate şi izvoare de apă minerală.
 Punctul de acces spre valea Vaser este oraşul Vişeu de Sus, care este şi punctul de pornire pentru Mocăniţa, un tren cu aburi, îngust, al cărui singur scop este de a merge spre vale. Calea ferată merge de-a lungul râului Vaser River şi este una dintre ultimele şine de căi ferate pentru locomotivele cu aburi, care încă mai este activă, din Europa, fiind şi singura din România care încă mai este folosită pentru a coborî buştenii de pe munţi.
Când călătoriţi cu Mocăniţa urcând valea, ar trebui să se reţină că aceasta este ca o călătorie în timp: după plecarea din staţia Vişeu, telefonul nu mai are semnal, iar orice contact cu timpurile contemporane este pierdut; trenul este tras de o locomotivă veche, cu aburi, şi de aceea se cere atenţie sporită la scânteile sau funinginea care ar putea păta sau arde hainele; de-a lungul drumului, nu există magazine, iar proviziile de mâncare, apă şi alte consumabile trebuie făcute dinainte de plecare.
“Neprevăzutul” este un cuvânt cheie în munţi şi vă sfătuim să nu plănuiţi nimic pentru după-amiază, având în vedere că nu există o oră sigură a întoarcerii: ceva se poate strica (pentru că trebuie să avem în vedere vechimea liniilor, de mai mult de 70 de ani, şi a locomotivei, care poate fi şi mai bătrână) sau pot fi copaci sau pietre pe linie. Având în vedere că vremea în munţii este foarte instabilă, pantofi potriviţi, haine călduroase şi o haină rezistentă la apă sunt necesare. Valea Vaser este în zona de frontieră şi este bine să aduceţi şi o carte de identitate sau un paşaport. 
În acest tren, oricine trebuie să uite destinaţia, timpul care se presupune că trece până la sfârşitul liniei, orarul şi alte griji cotidiene din viaţa noastră modernă şi nebună.
             Eu am fost . Voi ? 
                         

iata si tichetul

                                Incercati, cat mai ( rezista ) exista !

FARMACIA VOREL, PIATRA-NEAMT

Familia Vorel este originarã din Bohemia si s-a stabilit la începutul secolului al XIX-lea pe meleagurile moldovene. De numele lor se leagã primele încercãri de valorificare a plantelor medicinale, soldate cu înfiintarea Laboratorului Vorel.
Primul Vorel despre care existã date este Anton Vorel, care se pare cã era medic militar. El a avut 2 fii, farmacisti, Carol si Anton.
Anton Vorel-fiul, s-a nãscut în 1792 la Jahnice, lângã Praga, S-a stabilit în târgul Pietrii (Piatra-Neamt) în 1831, unde a cumpãrat o spiterie, care se va numi Spiteria Vorel. A murit la 8 martie 1860, în Hãlãucesti (jud.Bacãu).
Activitatea Spiteriei Vorel era binecunoscutã în Târgul Pietrii în acea perioadã grea, bântuitã de frecvente epidemii de holerã. Dupã un nimicitor incendiu care a ars urbea în 1847, afectatã fiind si spiteria familiei Vorel, în 1848 urmeazã o nouã epidemie de holerã. La acea orã în Piatra activau 3 medici- I.Caramelli, I.Sandelca si I.Ghering. Bolnavii erau îngrijiti si în mãnãstirile din jur, cu mijloacele empirice existente la acea orã. Cu aceastã ocazie sunt mentionati si “frecãtorii comunali”. Existau însã si încercãri de popularizare a cunostintelor medicale prin publicatii: «Povãtuiri pentru sãtenii Moldovei la tâmplare de holerã». tipãritã la Iasi în 1848.
Legat de holerã trebuie mentionate cele trei preparate de uz uman sau veterinar, realizate în acea perioadã de Vorel. Cam asa suna o astfel de retetã: «Luând în privire daunile si sãrãciile ce pricinuiesc locuitorilor si altor fete proprietare de vite cornute, la timpul primãverii si mai ales spre toamnã, carele câte din mâncarea teilor odrãslite... sau mustar sãlbatec, trifoi si alte de asemenea, si mai vârtos pe timpul de ploi, pier, apoi sã se întrebuinteze grabnic urmãtorul leac, ce întotdeauna va folosi: la o vitã mare, bou sau vacã, lovind-o aceastã boalã, grabnic sã i se deie douã linguri de masã praf de var nestins, amestecându-se cu apã, turnându-se pe gât, însã pânã a nu se stinge varul, purtând-o cu rãpãgiune, pânã când se vor porni vânturile din dosul ei».
La 25 ianuarie 1851 s-a nãscut Lascãr Vorel, fiul lui Anton Vorel. Nasi i-au fost Lascãr Catargi, Elena Rosetti, Constantin Ghica, Clementina Eidermann, Alexandru Macarovici, cumnatul lui Anton Vorel si Sofia Davidowitz. Tatãl sãu murind pe când Lascãr avea doar nouã ani, acesta a fost crescut de unchiul sãu Carol, farmacist în Fãlticeni. A absolvit scoala de farmacie din Viena (la 29 iulie 1874). A fost ucenic la Lvov, împreunã cu vãrul sãu, tot Anton Vorel.
Lascãr a preluat farmacia din Piatra în 1878 si a continuat traditia tatãlui sãu Anton. În 1883 devine furnizor al curtii regale si obtine o diplomã pentru “industrie farmaceuticã în România”. Farmacia Vorel se mutã în localul sãu cunoscut si azi, tot în Piatra-Neamt. A murit la 51 de ani, farmacia fiind condusã în continuare de sotia sa, Julieta Vorel. Lascãr Vorel a fost cunoscut si ca un intelectual de vazã al orasului. A activat în cadrul Societãtii stiintifice si literare “Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamt, unde a conferentiat despre “Omul si umanitatea” si despre “Aerul atmosferic si rolul sãu chimic asupra organismului nostru”. Este autorul unei compozitii muzicale intitulate “Olimpia”. Fiul acestora, Constantin Vorel, s-a nãscut în 1883 la Piatra-Neamt, unde a urmat scoala si liceul. A fost licentiat în farmacie în 1906, iar în 1909 preia conducerea farmaciei. “Laboratorul Vorel” se pare cã s-a înfiintat anterior anului 1910, când exista un mic laborator de analize biologice. Inventarul din 1915 dovedeste deja existenta unui numãr mare de aparate si utilaje farmaceutice, cât si a unui numãr apreciabil de “preparate Vorel”: Ceaiul Carpatilor, Bomboane pectorale (preparate de Lascãr Vorel în 1883), Siropul Carpatilor, Reumasol, Nervodent, Balsam tolu (preparat cu actiune expectorantã si calmantã), Crema Adelina, Cascara Vorel, Vin Vorel, Antinevralgic Vorel, Nevrostenin, Urotisone, Nasolin, Pinozon, Excipient sirupos (utilizat ca stimulent nervos si în obosealã), etc. În 1916 clãdirea avea parter si 2 etaje, 54 de angajati (4 licentiati în farmacie, 31 de functionari si 19 lucrãtori). Laboratorul era condus de Constantin Vorel, iar farmacia de V.Zachman. În 1926 s-a construit un nou etaj, peste clãdirea veche. În 1927 firma purta denumirea de «Farmacia Vorel - Laborator chimico-farmaceutic».
În 1937 C.Vorel ridicã o aripã modernã cu 3 etaje, alipitã de vechea constructie. Sunt instalate un cabinet medical si un laborator de analize chimice si biologice. Numãrul specialistilor s-a ridicat 60. Erau angajati 107 lucrãtori.
Constantin Vorel a pus un accent deosebit si pe latura de popularizare a cunostintelor medico-farmaceutice, împletite cu reclama pentru produsele sale. Încã din 1915 a început sã publice sute de brosuri “Cartea sãnãtãtii”, reclame pentru “Reumasol”, pentru “Crema Adelina”, “Arta de a fi frumoasã”. Scrise într-un limbaj usor de înteles pentru publicul larg, oferea informatii despre “Cum putem scãpa de anemie (lipsã de sânge)”, “Cura de îngrãsare si de slãbire”, “Tãmãduirea cu ajutorul plantelor de leac”, etc.
Constantin Vorel a întretinut legãturi comerciale si stiintifice cu numeroase firme din tarã si strãinãtate. Incã din 1915 avea legãturi cu firma Bayer. Intre 1937 si 1943, numãrul firmelor cu care colabora se ridica la 40. A fost presedinte al Colegiului Farmaceutic Neamt. A murit în 1964.
Dupã nationalizare, laboratorul a devenit Fabrica de Medicamente nr.17 Piatra Neamt, care comasatã apoi cu Laboratorul “Racovitã” din Iasi a constituit nucleul Fabricii de Antibiotice din Iasi .

VECHITURI

                     Am selectat pentru voi .

Unele sunt interesante .
 Marca finlandeza are ceva particularitati de desen . Trebuie comparata cu alte exemplare . 
Din pacate este singurul exemplar pe care il am .
Marca a doua din primul rand, este varianta cu 16 "perle" in colt .
Nu stiu despre supratiparul  marcii chineze .            
Ma refer la nominal ( 8000 ) . 
Cine cunoaste, il rog sa imi comunice .

Actualizare pe 21.05.2013
Am mai cautat si am reusit sa identific supratiparul marcii chineze .
   Iata si imaginea gasita pe site
 overprintedstamps.wordpress.com/.../asia/china/‎

Chinese post for North provinces - 1948

                                      Supratipar 8000 $ pe 50 centi .

Catalog Scott  2009

scott 2009.... poza este la fel dar valoarea 8000/ 50 este ceva mai jos la urmatorul tip de supratipar ""56 A2 $8000 on 50c red org .25 .85 ""