DATINI SI OBICEIURI
Poporul român a păstrat din moşi strămoşi o mulţime de datini şi obiceiuri, bazate pe fenomenele naturii, pe care le-a pus în legătură cu Naşterea Domnului, împrumutându-le sens şi caracter creştin, ca de exemplu: colinde sorcova, pluguşorul, pomul de crăciun etc.; la care se adaugă altele de concepţie şi origine pur creştină ca: Vicleinul, Irozii, Steaua şi altele. Aceste datini fac din sărbătoarea Crăciunului una din cele mai mari sărbători creştine, mai scumpe şi mai populare ale Ortodoxiei româneşti.
Mastile populare
In traditia romaneasca, rolul mastilor era definitoriu si extrem de important, insa acesta s-a pierdut in negura vremurilor. Doar batranii isi mai amintesc traditiile. De exemplu, la cumpana dintre ani, mastile trebuiau sa fie cat mai urite ca sa alunge duhurile rele. Capra semnifica moartea anului vechi si venirea anului nou care trebuie intampinat cu bucurie.
Confectionarea mastilor nu a fost niciodata floare la ureche. Intai se usca scheletul si pe el incepeau sa se adauge nasul si alte zorzoane, clopoteii alungau duhurile rele, mustata, dintii erau facuti din fasole sau din pene de gasca, de curca sau de gaina.
Pentru confectionarea mastilor se folosesc game largi de materiale: blanuri (de oaie, capra, nutrie), lemn, tabla, arama, margele si uneori chiar si boabe de fasole. Se mai adaugau coarne de vita sau de berbec, ca sa sperie duhurile rele.
Un centru renumit pentru confectionarea mastilor este in Vrancea.
Mastile in traditia populara romaneasca sunt strans legate de sarbatorile de iarna in special. In cadrul obiceiurilor de iarna, masca ocupa un rol primordial. Vatra satului este scena pe care se desfasoara jocurile populare cu masti, spectatori fiind membrii colectivitatii. Moldova este zona pastratoare a jocurilor cu masti.
actualizare 08.09.'13
 |
| Mască din jud. Neamț |
 |
| Mască de moș din Moldova |
 |
| Mască din jud. Iași |
( va urma - episodul VII - Elemente de cultura populara oglindite in pictura )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu